Flamma mundi
de Octavian Goga
Furtuna care dormi in haos.
Dospindu-te sub vremea muta
Si frangi al anilor repaos
O data-n fiecare suta :
Mareata, vesnica arsura
Ce-n valurile rosii de vapaie,
Si-n lacrimi fara de masura
Fierbi ale lumii maruntaie ...
Tu, care-aprinzi pe culme focuri
Si semeni moartea pe razoare,
Tu, schimbatoare de norocuri
Si de hotare schimbatoare ;
Furtuna sfanta si grozava,
Iti simt suflarea la fereastra,
Si-ti cer ostile de lava
Sa treaca pe la casa noastra ...
La cer sa-mi spulbere amarul
Infricosatoarelor blesteme,
Cu cari mi-am luminat altarul
Intunecat atata vreme ...
Ca-n ziua cand senin pamantul,
Cu trupul nepatat de ura,
Si-a premeni in nou vestmantul
Curat de-a patimilor zgura,
Sa pot si eu la sarbatoare
Sa-nalt o rugaciune noua,
Rostind cu sufletul spre soare
Cuvantul tainic : Pace voua!
Flamma mundi
Aceasta pagina a fost accesata de 2054 ori.
