In mormant la Arges
de Octavian Goga
S-a urnit din pacea mortilor stapana,
Neagoe-nteleptul, Neagoe voievod,
si-a sfaramat azi-noapte, cu domneasca-i mana,
Lespedea de piatra, lespedea batrana,
Unde-l ingropase cuvios norod...
in mormant la Arges patrunsese dorul
Care plange-acuma, sus la Fagaras.
Frematand din valuri Oltul, calatorul,
L-a trezit din somnu-i greu pe domnitorul
Adormit in vechiul crestinesc lacas...
L-a trezit - si dornic sa-i cunoasca sfatul
Mortului de-alaturi, mortului mai nou,
Neagoe batranul parasindu-si patul,
Cautandu-l unde-i proaspat ingropatul,
S-a-ndreptat spre scara marelui cavou...
Se-ntalnira mortii amandoi in fata,
Osebiti la vorba, osebiti la port,
si incrucisandu-si suflul lor de gheata,
Au vazut deodata ca din alta viata
S-a desprins aicea fiecare mort...
Doar-abia o clipa le-a tinut divanul,
N-a fost grai de cronici grai de parcalab;
Cu mandria-i rece mut sta suveranul,
si-a-nteles degraba Neagoe, sarmanul,
C-a pierdut domnia neamul Basarab...
In mormant la Arges
Aceasta pagina a fost accesata de 2433 ori.
