Ion Crasmarul
de Octavian Goga
Vezi, multe pacate
Sunt pe lumea asta,
Lui Ion Crasmarul
I-a fugit nevasta;
Mi se pare cu vatavul i-a fugit nevasta.
Trei zile-mplinite
si-a grijit amarul,
Cu obrajii-n palme
A vegheat crasmarul;
Fara paine, fara apa a vegheat crasmarul.
Cand a fost de-a patra,
si-a chemat ortacii,
Gloata voiniceasca
Mi-au venit saracii;
Lotri mari din doua sate, mi-au venit saraci...
„Beti , copii, de-acuma
Rau sa nu va para;
Sa bem crasma toata
Pana de cu sara;
Praf din toate sa s-aleaga pana de cu sara!”
S-au sumes voinici
si mi-au prins paharul,
De buti si butoaie
Mi-au golit celarul;
De cuprinsurile toate mi-au golit celarul...
Zice-un baci nastrusnic
Vorbe leganate:
„Bea si tu, Ioane,
Bea si tu, fartate;
Cine stie cata vreme mai traim, fartate!”.
Dar Ion Crasmarul
Bea si nu prea foarte
si-i parea obrazul
Galben ca de moarte;
Era razimat pe coate, galben ca de moarte.
Colo, catra sara,
Strasina de paie
A-nceput sa arda
Foc cu valvataie;
De trei parti varsa din crasma foc cu valvataie!
Lui Ion Crasmarul
Nu-i mai stiu de nume.
Spun ca peste muche
A plecat în lume;
Cu caciula pe sprancene, a plecat în lume...
Ion Crasmarul
Aceasta pagina a fost accesata de 2956 ori.
