Pribeag
de Octavian Goga
Plange-o mierla-ntr-o rachita
La rascruci de Dealu-Mare...
Suie-n pas domol razorul
Un voinic pe murg calare...
Jos, in smalt de soare-apune,
Turla satului straluce;
Sapa murgul si necheaza
si-nspre vale vrea s-apuce...
Se inalta-n sea voinicul,
Vede-o casa-ntre poiene,
si cu maneca camasii
Zvant-o lacrima din gene...
intr-o clipa strange fraul
si-l indeamna-n alta parte,
Darz pleoapele-si inchide...
"Du-ma, murgule, departe!..."
Sfarmand jgheabul cu potcoava
Drumului s-asterne murgul -
Peste plopi cu frunza rara
Cade-nlacrimat amurgul...
(1916)
Pribeag
Aceasta pagina a fost accesata de 2548 ori.
